Retrospectivă 2015: mișcările civice se diversifică și obțin rezultate

Ce a însemnat 2015 pentru mișcările civice și cetățenești?

Anul a început cu reverberațiile victoriei electorale a lui Klaus Iohannis, cu un sesizabil sentiment de satisfacție din partea celor indignați de comportamentul sfidător și de greșelile electorale făcute de Victor Ponta. Totuși, anul nou a fost marcat și de realizarea că noua putere are potențialul să dezamăgească.

2015 ne-a arătat că prin efort și determinare temele vechi și noi de pe agenda civică pot căpăta momentum și se pot transforma în voință politică.

Eforturile activiștilor de mediu îngrijorați de defrișări s-au transformat într-un Cod Silvic mai just. Temerile legate de legile supravegherii au condus la respingerea unor puteri cerute de servicii și la aprobarea stocării de date cu aprobare judecătorească prelabilă necesară pentru acces. Criticile aduse lui Victor Ponta pentru felul în care gestionează resursele României și procesul electoral și antipatia publică față de Gabriel Oprea au condus la demisia întregului Guvern.

#Colectiv a reprezentat un vârf de emoție și de solidaritate, dar a evidențiat și modul în care politicul poate să folosească civicul pentru a-și legitima planurile.

Temele civice s-au diversificat și au fost abordate subiecte din ce în ce mai complexe, dezbaterea publică și dialogul civic reprezentând instrumente esențiale în aceste cazuri.

În cele ce urmează voi trece în revistă principalele „momente” civice ale anului.

Modificarea legilor electorale

Cel mai notabil exemplu că prin mult efort și insistență revendicările civice se pot transforma în legi a fost reforma legilației electorale.

Încă din 2012 mai multe grupuri civice au început să ceară eliminarea barierelor la participare, reforma sistemului de alegeri locale și un sistem de vot mai reprezentativ pentru diasporă. Nemulțumirea față de procesul electoral a provocat în 2014 proteste și boicoturi. În februarie 2015 Curtea Constituțională a dat un semnal puternic că există o șansă pentru aceste reforme. La sesizarea formulată de Partidul Pirat, aflat la acea vreme în curs de constituire, Curtea a decretat pragul de 25.000 de semnături necesar pentru formarea unui partid neconstituțional și că partidele se pot forma cu doar 3 membri.

Capture

Fondatorii Patidului Piratilor în pledoaria de la Curtea Constituțională.

În același timp, o coaliție formată din mai multe ONG-uri, „Politică fără Bariere”, a reușit să țină presiune constantă în Parlament până când forul legislativ a modificat Legea partidelor politice 14/2003 și a votat două legi noi – Legea 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale și Legea 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor.

Reformele electorale au fost un pas concret în direcția dorită dar, datorită înțelegerilor PNL-PSD, mai multe obiective au rămas nerezolvate – de exemplu, pragurile pentru înscriere la alegeri au rămas la 5%, alegerea primarilor se face în continuare într-un singur tur și nu s-au atenuat prevederile privind radierea partidelor în caz de neparticipare.

Spre sfârșitul anului a fost aprobată și legea votului prin corespondență, lege care probabil va preveni o parte din inechitățile votului în străinătate.

Protestele anti-defrișări

Dezvăluirile făcute de jurnaliști de investigații cum că gigantul Holzindustrie Schweighofer primește în gaterele sale și lemn tăiat ilegal a readus pe agenda publică problema defrișărilor.

untitled2

Proteste anti-defrișări din mai 2015.

Aproape 10.000 de oameni au protestat în stradă pentru protejarea pădurilor și limitarea exporturilor de masă lemnoasă. S-au popularizat documentarele excelente ale jurnalistilor de la „România te iubesc” (ProTV) și „În premieră” (Antena 3), au fost organizate dezbateri și s-au difuzat imagini cu arii extinse tăiate „la ras”.

Protestul a sfârșit cu adoptarea unui nou Cod Silvic care a introdus un prag de 30% pentru achiziționarea de masă lemnoasă, menită a restrânge dominarea pieții de către o singură firmă.

Holzindustrie Schweighofer a trebuit să înghită limitarea, nu fără a stârni o controversă prin comunicatele emise Președintelui, acesta din urmă trimițând, fără succes, legea spre re-examinare în Parlament.

Proiectul de lege pentru limitarea exporturilor de masă lemnoasă s-a blocat în Parlament undeva în vară și nu s-a mai găsit voința politică pentru a-l aproba.

Legile anti-supraveghere

În 2015 mai multe ONG-uri și organizați civice au protestat împotriva legilor Big Brother 1, 2 și 3 respectiv: (1) legea privind stocarea meta-datelor în serverele furnizorilor de servicii de telecomunicații (2) interzicerea accesului la rețele Wi-Fi fără prezentarea unui act de identitate și fără monitorizarea traficului și (3) interzicerea vânzării cartelelor SIM fără buletin.

SRI-ne-priveste-pe-toti

Protestele de anul trecut împotriva legilor Big Brother.

În variantă maximală legile erau la nivelul cel mai dur din Uniunea Europeană și ar fi eliminat orice șansă pentru cetățeni de a comunica în vre-un fel anonim.

După mai multe eșecuri legislative care au fost respinse de Curtea Constiuțională în 2014, seviciile s-au întors în Parlament în 2015 cu o versiune a Legii Big Brother 1 care prevedea stocarea meta-datelor de telecomunicații și accesul la acestea numai cu mandat. Legea a fost aprobată și promulgată de către Președinte fără multe discuții.

O victorie parțială pentru organizațiile civice, forma legii conține unele garanții judiciare însă prezintă riscul că mandatatele judecătorești pentru accesul la date vor fi acordate, în bună tradiție românească, în mod pur formal, lipsind în continuare o modalitate independentă de verificare a legalității și oportunității accesului la date.

#Colectiv

Incendiul din clubul care functiona ilegal în fosta fabrica Pionierul a condus la moartea a 63 de tineri și a generat un val de emoție care s-a manifestat prin proteste în mai multe orașe din România.

Un eveniment complex la care au contribuit lăcomia și nepăsarea unor patroni, corupția ca fenomen generalizat, sub-finanțarea instituțiilor, lipsa de educație preventivă și spiritul de „las-o mă că merge așa” a fost trasformat în cauza legitimativă a unei mișcări politice care are ca principal slogan anti-corupția și, în consecință, s-a insistat pe tag-line-ul #CorupțiaUcide, repetat obsesiv în presa scrisă și la televiziuni.

În realitate, #Colectiv a arătat ce este mai bun și e este mai rău în mediul cetățenesc autohton. Pe de-o parte a impresionat dorința unor oameni de a face tot ce le stă în putință pentru a-și ajuta semenii, inclusiv prin organizarea de donații de sânge, colectarea de materiale pentru spitale și oferirea de cafea și ceai cald personalului medical implicat în tratarea răniților.

untitled3

Reacția inițială la incendiul din Colectiv.

Pe de altă parte anumite ONG-uri și inițiative civice s-au implicat în jocul dezbinător al Cotroceniului, care a chemat la consultări o parte din „societatea civilă” și care a căutat să mimeze un dialog cu strada pentru a justifica propunerea unui guvern numit „de tehnocrați” dar în fapt de aceeași factură politică ca partidul din care provine Klaus Iohannis.

Apelurile repetate la donații și numeroasele inițiative menite să sprijine victimele din #Colectiv au produs și o nemulțumire din partea celor care au văzut un bias inerent în compasiunea românilor pentru tineri albi middle-class din capitală. Concluzia: fenomenul #Colectiv trebuie să evolueze înspre același grad de mobilizare pentru tragediile în care sunt implicați muncitori din provincie precum și aceeași preocupare jurnalistică pentru condițiile spitalicești oferite victimelor unor incendii izbucnite în case sărăcăcioase cu instalații improvizate.

Dincolo de efectele politice, #Colectiv a produs 3 modificări legislative concrete: (i) modificarea Legii nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor în sensul că ISU poate acum să închidă localuri care nu aplică normele de apărare contra incendiului iar contestarea procesului-verbal de amendă nu suspendă măsura (ISU putea și pe înainte să închidă localuri, dar contestarea procesului-verbal în instanță le re-deschidea publicului până la judecarea cauzei) (ii) modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente a condus la închiderea tuturor activităților comerciale „cu aglomerări de persoane” în imobile cu bulină și (iii) modificarea legii nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun a interzis fumatul în spațiile publice închise.

Poate prea drastice, poate cu aplicare prea imediată, modificările legislative sunt un produs direct al celei mai importante concluzii care poate fi trasă din tragedia #Colectiv – că spațiul privat nu este un loc în care legea nu ajunge și în care proprietarul poate să facă ce vrea, ci că prorietarii și patronii de activități comerciale au o răspundere directă pentru siguranța și sănătatea clienților lor.

Diversificarea temelor civice

Finalul lui 2015 ne-a adus și proteste inedite. Câțiva activiști care monitorizează încă de anul trecut situația evacuaților din Str. Vulturilor, București, au ocupat împreună cu evacuații un apartament al Primăriei destinat ca spațiu locativ social dar nefolosit de mai mulți ani de zile.

untitled6

Ocuparea locuinței sociale nefolosite în semn de protest.

Ocupanții au declarat că este dreptul lor să beneficieze de acel aspațiu care în mod abuziv stă neocupat pentru a evita o nouă iarnă petrecută în stradă.

În fine, la sfârșitul lui decembrie 2015 a avut loc la Parlament protestul oierilor, nemulțumiți de republicarea unor prevederi legislative care limitează numărul câinilor de stână la 3 și interzic pășunatul în lunile decembrie-aprilie.

Inițial, păstorii au primit susținerea unei largi categorii sociale care au văzut în protestatarii cu șubă continuatorii unor tradiții românești, percepând amendamentele la legea Vânătorii ca un atac împotriva românismului și traiului în armonie cu natura.

A fost necesară intervenția câtorva ONG-uri de mediu, precum Societatea Ornitologică Română, ca să arate că până și păstoritul, dacă este practicat în exces, poate să conducă la degradarea faunei și a florei pe arii extinse.

Anul 2015 a fost în mod cert un an tumultos care ne-a arătat că voința civică contează din ce în ce mai mult, nu numai prin efectele ce le poate produce, inclusiv efecte serioase legislative, cât și ca element luat în calcul de către facțiunile politice existente care încearcă să legitimizeze anumite acțiuni prin „binecuvântarea străzii”.

Nu în ultimul rând, temele abordate de cetățeni se diversifică și protestele pe baze emoționale încep să dea loc dialogului civic purtat pe stradă și prin intermediul platformelor de opinie, conducând la deslușirea publică a unor probleme destul de complexe.

Share: facebookredditmailfacebookredditmail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*
Website