Cealaltă față a Europei: exploatarea angajaților români în UE

Europa: De ce ar fi nevoie ca vestul să nu mai vadă estul ca pe o sursă de forṭă de muncă ieftină?

Atât statele din vestul, cât şi cele din estul Uniunii Europene traversează o perioadă dificilă, în care diferențele dintre occident și orient par să iasă din nou la suprafață. Deși momentul pare să nu fie propice pentru a scoate la lumină câteva dintre motivele acestor divergențe, dată fiind nevoia de unitate în fața provocărilor pe care Uniunea le are de străbătut (situația refugiaților, Brexit, conflictul încă nesoluționat din Ucraina, provocările economice interne), tema situaṭiei precare a multor angajați din România (dar și din alte state est-europene) care lucrează în statele din vestul Europei nu mai poate fi ignorată. De multe ori, acești angajați care lucrează și trăiesc în statele din vest sunt tratați atât ca un potențial pericol la adresa cetățenilor țărilor în care emigrează, cât și ca o resursă ce poate fi exploatată și abuzată în voie, iar asta rămâne una dintre marile provocări ale românilor la un deceniu de la aderarea la Uniunea Europeană.
Angajații români, cetățeni cu drept de liberă circulație si drept de muncă pe teritoriul UE, ar trebui să poată beneficia de un tratament corect și nediscrimatoriu, indiferent de statul Uniunii în care ar dori să muncească. În realitate însă, mulṭi dintre angajații care emigrează din estul Europei continuă să fie discriminaṭi și chiar exploatați, fiind plătiți foarte puțin în comparaṭie cu alți cetățeni ai UE, sau fiind nevoiṭi să lucreze ore îndelungate fără pauză cu precădere în cazul celor care muncesc fără contract, cum ar fi cazul românilor care lucrează în sectorul de servicii din Italia, unde în jur de 60% dintre români nu au contract de muncă; pe deasupra, unii au parte de tratamente abuzive, care includ chiar cazuri de agresiune sexuală. Deși proiectul de convergență și consolidare economică a Uniunii Europene a facilitat libera mișcare a cetățenilor în interiorul pieței de muncă, mecanismele prin care exploatarea continuă să fie posibilă în UE îi afectează pe cetățenii Uniunii, cu precădere pe cei din est.

 

Exploatarea angajaților: sectoare de activitate
România este nevoită să se confrunte cu propriile probleme legate de sărăcie, corupție și implementarea corectă a legislației din domeniul muncii, însă la ora actuală aceasta este doar o latură a problemei cu care se confruntă angajații români. Cealaltă latură este legată de felul în care companii și societăți din vestul Europei culeg roadele muncii depuse de către cetățenii din estul Europei în condiții de muncă și la salarii pe care puțini dintre cetățenii ṭărilor respective le-ar accepta. Un raport publicat recent cu sprijinul programului Europa pentru Cetățeni menṭionează sectoarele de activitate în care cetățenii români muncesc cel mai frecvent fără forme legale — sectoarele de servicii, construcții, agricultură, îngrijire la domiciliu —, acestea fiind în același timp și sectoarele în care au loc cel mai frecvent diverse situații de abuz — de la neplata salariilor, până la interzicerea accesului la ajutoare sociale pentru angajați, notabil fiind faptul că „numărul cazurilor raportate este mult mai mare decât numărul de măsuri efective pentru a contracara aceste practici abuzive din partea angajatorilor”(pagina 11).
Ziarul The Guardian a publicat recent un articol despre situația femeilor din România care muncesc în sectorul agricol în Italia, cărora nu numai că nu li s-a acordat salariul cuvenit, dar care au fost abuzate fizic, sau chiar sexual. Din păcate, acest scenariu nu este unul complet atipic în cazul femeilor a căror vulnerabilitate este exploatată tacit. Un documentar realizat de Al Jazeera, cu tema „sclavia modernă” în Marea Britanie, a scos la iveală situația angajaților români angajați în munci necalificate, și abuzați de către angajatorii lor. Potrivit unui articol din Financial Times, din cele 2 milioane de cetățeni UE care munceau ȋn 2015 în Marea Britanie, 973,000 proveneau din Europa de Est, fiind cunoscut faptul că aceștia sunt angajați în sectoarele cele mai prost plătite și care tind de asemenea să-i exploateze pe salariaţi. Aceeaşi ṭară în care subiectul imigranṭilor români a fost tratat frecvent cu lipsă de respect, şi chiar cu tentă discriminatorie, beneficiază de munca imigranṭilor respectivi în sectoare prost plătite, şi nu e greu de imaginat că există cazuri, unele dintre ele neraportate, de abuzuri la adresa angajaṭilor.

 

Protecṭia angajaților: un eşec?
Companiile care îşi desfășoară activitatea în sectoarele susmenționate au nevoie de forṭă de muncă ieftină pentru a rămâne profitabile. Pentru a aduce ȋn continuare profit, și a menține prețurile reduse pentru consumatorii din Uniunea Europeană, UE și statele membre lasă uneori impresia că închid ochii atunci când vine vorba despre exploatarea cetățenilor din estul Europei. Finanţarea insuficientă și lipsa resurselor umane a agenţiilor responsabile pentru implementarea legislaţiei muncii creează numeroase obstacole în combaterea exploatării, nu doar a migranților ilegali din afara Uniunii Europene, dar și a cetățenilor din spațiul UE.
Firmele de recrutare, subcontractate de unele dintre cele mai mari companii din Europa, contribuie la perpetuarea unor practici care defavorizează angajații din estul Uniunii Europene. Un articol publicat recent de BBC prezintă situația șoferilor de tir și de camion din România și din alte țări ale estului Europei care lucrează pentru firme subcontractate de compania IKEA. Articolul BBC descrie situația șoferilor de tir care sunt plătiți cu salarii similare celor Europa de Est, deși lucrează de mult timp în vestul Europei, angajatorii nerespectând astfel legislația din țările respective. De asemenea, articolul aduce la lumină condițiile dificile de trai ale angajaților pe durata îndeplinirii muncii, inclusiv lipsa de acces la apă curentă, sau perioadele extinse de timp pe care aceștia le petrec în cabine, unde se văd nevoiţi să mănânce și să doarmă din cauză că nu primesc indemnizații zilnice suficiente pentru a putea locui în condiṭii decente. Potrivit aceluiași articol, o instanță din Olanda a descris situația șoferilor de tir ca fiind caracterizată de „condiții de trai inumane”. Cât timp logica forṭei de muncă ieftină contează mai mult decât un tratament decent al angajaților, cetăṭenia europeană nu îi ajută întotdeauna să beneficieze de condiții de muncă mai bune decât cetățenii din afara Uniunii.
Munca pe care imigranții din estul Uniunii o desfășoară aduce beneficii și profit, atât companiilor respective, cât și societăților unde aceștia lucrează, fără însă ca mentalitatea predominantă, cea care vede în „cealalată parte a Europei” o sursă de muncă ieftină, să se schimbe prea mult. Riscul ca situația acestor angajați să nu se îmbunătățească, în special în cazul unor scenarii precum cele al unei Europe cu două (sau chiar mai multe) viteze, este destul de mare. Dacă UE nu reușește să le acorde tuturor cetățenilor ei un tratament corect, există riscul ca mulți cetățeni să pună sub semnul întrebării însăși valoarea pe care o are apartenența la categoria de cetățeni ai Uniunii.

 

Articol apărut inițial pe platforma Open Democracy.

 

Foto: Emilian și Cristian, doi șoferi romani pregătind cina (sursa BBC)

 

Share: facebookredditmailfacebookredditmail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*
Website